La jumătatea acestei luni, o spectaculoasă anchetă DIICOT era finalizată prin reținerea lui Liviu Șipoș, fost comisar la Crimă Organizată Cluj. Zis ”Șeful”, Șipoș a fost prins, în flagrant, chiar în timp ce se pregătea să monteze, în mod ilegal, microfoane în sediul unei firme. Sursele GÂNDUL.RO au transmis – în premieră – că și alți trei parteneri ai săi, din cadrul firmei SC Protecție Investigații SRL, au fost arestați pentru infracțiunile comise, de-a lungul timpului, de rețeaua lui Șipoș, constituind un pericol social extrem, cu atât mai mult cu cât gruparea nu a acționat numai pe teritoriul României, ci și în alte state din Europa și Asia.
Potrivit comunicatului DIICOT transmis după reținerea celor patru – și prezentat de GÂNDUL.RO -, Șipoș și complicii săi ar fi șantajat oameni de afaceri după ce i-ar fi supravegheat ilegal, încercând să facă legătura între aceștia și traficanți de droguri.
„Patru bărbați bănuiți că ar fi șantajat oameni de afaceri după supravegherea ilegală a acestora au fost reținuți în urma unei acțiuni de prindere în flagrant delict și a 6 percheziții realizate de polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și procurori D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală au fost reținuți”, au precizat procurorii DIICOT.
GÂNDUL.RO a oferit, în premieră, informații șocante din acest caz, firma de detectivi administrată de Liviu Șipoș fiind – așa cum au stabilit procurorii DIICOT – doar un paravan în spatele căruia erau desfășurate activități de supraveghere și monitorizare constantă, în mod ilegal, a unor oameni de afaceri, în scopul șantajării acestora.
”Din cercetări a reieșit că liderul grupării ar fi administrat o firmă de detectivi, sub paravanul căreia ar fi realizat în fapt activități de supraveghere și monitorizare constantă, în mod ilegal, a unor oameni de afaceri, în scopul șantajării acestora. Membrii grupării ar fi identificat persoane care ar fi putut fi pretabile, din perspectiva subiectivă persoanelor bănuite, la implicarea în activități infracționale, în acest caz din sfera traficului internațional de droguri”, au precizat procurorii DIICOT.
GÂNDUL.RO a intrat în posesia altor informații SENZAȚIONALE și le prezintă ÎN EXCLUSIVITATE. Liderul grupării – Șipoș – ar fi identificat potențiali oameni de afaceri șantajabili, iar, ulterior – cu sprijinul altor 3 complici – ar fi realizat ”măsuri de supraveghere ilegală a activităților zilnice ale acestora, prin montarea pe autovehiculele sau în sediile birourilor ori locuințelor aparținând persoanele vizate a unor dispozitive de urmărire de tip baliză, respectiv dispozitive tehnice de interceptare a convorbirilor purtate în mediul ambiental”.
Toate aceste activități ar fi fost derulate în scopul obținerii unor eventuale date și informații compromițătoare în baza cărora să poată percepe ulterior sume de bani de la victime.
Până în anul 2005, Liviu Șipoș a activat ca polițist și a ocupat, suplimentar, diverse funcții de conducere în cadrul unor structuri operative ale M.A.I., acumulând o vastă experiență profesională în domeniu. Prin urmare, acesta i-ar fi instruit periodic pe membrii grupării ”în vederea adoptării în mod constant a unor măsuri de contracarare a unor eventuale activități polițienești derulate de organele de urmărire penală”.
”De asemenea a mai rezultat faptul că un alt nucleu al grupării infracționale, coordonat de inculpat (n.red. – Șipoș Liviu) identifică oameni de afaceri pe care îi supraveghează, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și, sub diferite pretexte, solicită remiterea unor sume importante de bani”
Extras din motivarea instanței
Fostul comisar a coordonat o adevărată ”echipă” de ”profesioniști” care au ”lucrat” precum în filmele de acțiune și spionaj. Numai că, dacă în peliculele respective este v0rba, de cele mai multe ori, de ficțiune, gruparea infracțională condusă de Șipoș a fost bine ancorată în realitate.
Înainte de toate, Șipoș și complicii identificau potențiali oameni de afaceri care puteau fi șantajați. După acest prim pas, urma montarea de dispozitive de urmărire pe mașinile acestora, procurorii DIICOT stabilind că unele dintre aceste dispozitive avea și rol de microfoane, astfel că discuțiile oamenilor de afaceri respectivi puteau fi ascultate și, bineînțeles, înregistrate. Mai mult, membrii grupării închiriau și apartamente situate în apropierea locuințelor unde domiciliau oamenii de afaceri vizați. Era studiat programul cotidian al acestora și, prin intermediul aparaturii performante, erau ascultate și înregistrate discuțiile purtate în interior.
”(n.red. – Șipoș Liviu) identifică potențiali oameni de afaceri șantajabili, iar ulterior îicoordonează pe (n.red. – complici) să monteze pe autovehiculele persoanelor vătămate dispozitive de urmărire de tip baliză (…), unele dintre acestea având și funcția de microfon prin care se poate realiza ascultarea și înregistrarea discuțiilor purtate de către victime. De asemenea aceștia procedează chiar la închirierea unor apartamente situate în proximitatea locuințelor persoanelor vizate și de unde ar putea observa programul acestora sau asculta prin utilizarea unor mijloace tehnice performante discuțiile purtate în interior”, se arată în motivarea instanței de judecată.
”… membrii grupării comunică în permanență în timpul activităților de filaj îndreptate împotriva victimelor, comunicându-și eventuale autoturisme suspecte care se interpun între cele ale lor și cele conduse de persoanele vizate și de asemenea procedează la verificarea autovehiculelor pe care le folosesc pentru a identifica eventuale mijloace tehnice de monitorizare”
”Cu ocazia acestor activități de supraveghere ilegală, membrii grupului manifestă prudență și efectuează manevre de contrafilaj, fiind foarte atenți la toate mașinile pe care le văd în trafic sau în staționare”
Extras din motivarea instanței
Gruparea coordonată de fostul comisar avea ca țintă oamenii de afaceri despre care presupuneau că ar fi implicați în… traficul internațional de droguri, pornind de la antecedentele penale ale acestora și urmărindu-se cu atenție plecările respectivilor în străinătate.
Luați în colimator, aceștia deveneau victime ale șantajului, iar procurorii DIICOT au ”devoalat” modul de acțiune al infractorilor. Spre exemplu, una dintre victime a fost abordată de Șipoș Liviu, prin intermediul unuia dintre complici și i s-a cerut să comunice toate datele pe care le deține cu privire la presupușii traficanți de droguri cu care colaborează și cu locurile unde aceștia își țin banii depozitați. După ce victima a negat că ar deține astfel de informații, membrii grupării au recurs la amenințări și hărțuire. A fost urmărită în trafic și, la un moment dat, a fost constrânsă – sub amenințarea unui pistol – să stabilească o întâlnire cu un alt martor.
Întâlnirea a avut loc într-o hală de producție dintr-o comună, iar intermediarul lui Liviu Șipoș și-a informat ”șeful”, permanent, prin telefon, în legătură cu discuția purtată. Victima a fost amenințată cu arestarea – în cazul în care nu va divulga grupării informațiile pe care le deține despre traficanți de droguri -, atrăgându-se atenția și că s-a aflat, tot timpul, sub supraveghere.
Victima respectivă a contactat, de altfel, și un avocat, încercând să scape de hărțuirea și amenințările permanente ale oamenilor coordonați de Șipoș.
”Cu această ocazie, a informat-o pe persoana vătămată cu privire la existența unei cauze penale care îl vizează pe acesta, pe angajatorii săi, dar și pe concubina lui. Persoana vătămată a mai subliniat faptul că cei 4 ar fi putut fi arestați, dar datorită intervenției lui acest lucru nu s-a întâmplat și că ar fi indicat ca cei vizați să nu depună nicio plângere organelor de urmărire penală. Ulterior la data de (…), inculpații au contactat-o pe persoana vătămată, cu care s-au întâlnit într-o cafenea, comunicându-i că sub coordonarea inculpatului (n.red. – Șipoș Liviu) s-au ocupat de urmărirea sa și – întrucât în urma supravegherii ilegale efectuate nu au obținut rezultatele scontate – i-au solicitat să se implice alături de ei în activități infracționale din sfera traficului de droguri și trafic de migranți, propunere refuzată de cel în cauză”
Extras din motivarea instanței
Identificarea potențialelor victime care putea fi șantajate a fost, de fiecare dată, o prioritate pentru gruparea coordonată de fostul comisar Liviu Șipoș. Cum respectivul om de afaceri avea o situația financiară foarte bună, Șipoș l-a acuzat și pe acesta că este implicat în traficul de droguri.
Cei doi oameni de afaceri dețin firma (…), persoane cunoscute cu o situație financiară solidă și aflate în relații amicale și de afaceri cu persoana vătămată (…) și martorul (…), aspecte pe care inculpatul (n.red. – Șipoș Liviu) le consideră ca fiind indicii ale unei posibile implicări a acestora în activități infracționale din sfera traficului internațional de droguri.
”Membrii grupării au acționat în vederea supravegherii ilegale prin montarea unor mijloace tehnice de urmărire la autoturismele utilizate de către cei doi(…) și monitorizării activităților zilnice, urmând ca în cazul identificării unor eventuale informații compromițătoare să procedeze la contactarea și amenințarea cu darea în vileag a acestora în scopul obținerii unor sume de bani”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
Scenariul a fost respectat și de această dată, oamenii lui Șipoș închiriind și un apartament în apropierea locuinței victimelor, pentru ca acestea să fie monitorizate permanent.
Mini-SRI-ul lui Șipoș a funcționat ”ireproșabil” până la un anumit moment. Victimele erau monitorizate, telefoanele acestora erau ascultate, la sediile firmelor pe care le dețineau au fost montate microfoane.
”Profesioniștii” aveau acces la tehnică de ultimă generație, însă asta nu i-a împiedicat pe anchetatori să se apropie din ce în ce mai mult de ei. Și astfel a fost creionată imaginea de ansamblu. Firma de detectivi nu era decât un paravan, iar în spatele acestui paravan au ”înflorit” activitățile ilegale desprinse, parcă, din filmele de acțiune produse la Hollywood.
”În continuare, din investigații a rezultat faptul că inculpatul (n.red. – Șipoș Liviu), deține (n.red. – firma SC Protecție Investigații SRL) ce are ca obiect principal de activitate ”activități de investigații”, și folosind această societate ca paravan a activității infracționale desfășurate, achiziționează echipamente de tip” sau ”Microfoane spion” pentru supravegherea persoanelor.
Inculpații au accesat în mod ilegal mai multe calculatoare, protejate prin parole, din birourile societăților comerciale, obținând date informative pe care le-au transferat pe alte sisteme informatice ce le aparțin. În acest sens existând convorbiri telefonice din care rezultă inclusiv ce parole au utilizat pentru accesarea calculatoarelor”
Extras din motivarea instanței
Obținând mandate de supraveghere tehnică, procurorii DIICOT s-au deplasat la sediul mai multor firme deținute de oameni de afaceri ”vânați” de Șipoș și de complicii săi, descoperind aparatură de ascultare și înregistrare montată ilegal de ”firma de detectivi”.
”În acest birou, în contextul montării tehnicii de înregistrare, s-a constatat existența unei imprimante marca …, cu seria …, în interiorul căreia există un dispozitiv de ascultare tip ”microfon spion” acoperit cu o bandă adezivă de culoare neagră în care a fost introdusă o cartelă …. cu seria…”
Fostul comisar a pus la cale o operațiune ilegală de proporții, recurgând la interceptări ilegale, hărțuire și șantaj. Însă, așa cum se spune, ”niciodată să nu spui niciodată”.
Membrii grupării se considerau intangibili, însă nu a fost așa, iar organele de cercetare penală au organizat ”dispozitivul de prindere în flagrant” al infractorilor.
”În jurul orelor (…) organele de cercetare penală din cadrul s-au deplasat la locația descrisă (…), în vederea organizării în interiorul și exteriorul acesteia, a unui dispozitiv de prindere în flagrant a membrilor grupării care urmau să încerce să monteze/dezinstaleze aparatură de supraveghere în vederea interceptării în mod ilegal a convorbirilor purtate de către persoana vătămate cu alte persoane, în incinta halei. În jurul orei (…) a fost observat un autoturism aparținând inculpatului (n.red. – Șipoș Liviu), din interiorul căruia au fost observate coborând 2 persoane. (…) Au traversat o porțiune de teren viran cu vegetație după care au ocolit hala prin partea stângă cum se privește din față și ulterior au pătruns în interiorul acesteia printr-un geam situat pe lateral. În continuare aceștia s-au deplasat prin interiorul halei moment în care organele de cercetare penală din cadrul … au intervenit și au procedat la imobilizarea și încătușarea inculpaților”, se menționează în motivarea instanței.
Luați la întrebări, cei reținuți au recunoscut că sosiseră în locația respectivă cu scopul de a ”planta”, ilegal, tehnică de interceptare. După percheziția efectuată, asupra celor doi au fost descoperite:
Suplimentar, polițiștii au percheziționat și mașina cu care sosiseră Șipoș și complicele său, identificând alte telefoane mobile, precum și ”înscrisuri, printre care mai multe numere de înmatriculare”.
”În ceea ce privește gradul de pericol social creat de lăsarea în libertate a inculpaților acesta trebuie raportat și la faptul că inculpații au avut propriile experiențe în legătură cu modul de aplicare a legii, evidențiate prin existența unor antecedente penale (în România și în străinătate) sau ocuparea unor funcții publice în instituțiile de aplicare a legii. În continuare, se remarcă faptul că prin intermediul liderului grupării, membrii grupării infracționale au creat legături atât cu funcționari publici din cadrul instituțiilor de aplicare a legii, cât mai ales cu membri ai unor grupări de crimă organizată cunoscuți la nivel național”
Fostul comisar a insistat asupra ideii că infracțiunile de care este acuzat nu au putut fi dovedite și că ar trebui judecat – alături de complici – în stare de libertate, numai că judecătorii – potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de GÂNDUL.RO – au ajuns la o cu totul altă concluzie și au dispus arestarea preventivă a lui Șipoș și a celorlalți trei complici.
Magistrații au specificat că a fost vorba despre un ”pericol social deosebit de ridicat”, motiv pentru care judecarea în stare de libertate a celor reținuți ar reprezenta ”un pericol concret pentru opinia publică”.
”În primul rând pericolul social deosebit de ridicat generat de faptele presupus a fi săvârşite duce la concluzia că lăsarea inculpaţilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, fiind de natură să genereze o rezonanţă socială negativă în comunitate. Existența pericolului concret rezultă din pericolul social extrem de grav al infracțiunilor cercetate, constituirea unei structuri de criminalitate organizată, având drept scop comiterea de infracțiuni grave, respectiv șantaj în vederea obținerii de foloase patrimoniale și nepatrimoniale, lipsire de libertate în mod ilegal cu folosirea de calități oficiale mincinoase (….) și de către persoane înarmate, violarea vieții private plasarea fără drept de mijloace de înregistrare audio în scopul ascultării și înregistrării unor convorbiri private, efectuarea de activități de acces la sisteme informatice, fără drept și de transfer ilegal de date informatice, de reacția publică la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de infracțiuni”, au precizat magistrații.
”Se reține faptul că inculpații au constituit un grup de criminalitate organizată, care s-a substituit autorităților statului, iar membrii acestei grupări s-au erijat în organe de cercetare penală, în procurori și judecători, raportat la modul în care activitățile de supraveghere tehnică sunt reglementate de lege și rolul fiecărei instituții publice în autorizarea și punerea în aplicare a unor măsuri de supraveghere tehnică, ignorând cu desăvârșire valorile sociale legate de viața privată a persoanelor vătămate. Obiectivul grupării de crimă organizată a fost obținerea de sume de bani, ca urmare a unor acțiuni de culegere de informații și ulterior de constrângere psihică a persoanelor vătămate”
Extras din motivarea instanței